Ca vantul, zboara anii;  Ca viforul in zbor,
Ca si apusul zilei  Ce-ncet, dispare-usor...
Aduna cu ei totul  Si toate duc cu ei:
Si faptele si gandul,  Chiar daca nu o vrei.

Cor: De aceea astazi, trebuie sa stii:
Orice an te-atrage inspre vesnicii!
Nu-i o intamplare, viata ta sub soare;
Cand vei merge-n fata, Celui ce-a dat viata,
Ce vei raspunde oare?

El trece ca un sunet: ce importanta-i dai?
Spre ce e al tau umblet? Spre ce placere ai?
Ce-ti spune azi balanta, cea dintre bine, rau?
Sau nu ai cutezanta a sti de locul tau?
Ale-nserarii umbre se vor lasa-n curand
Si canturi tot mai sumbre, vei auzi sfarsind,
Dar, daca o sa-ti numeri mai bine zilele,
Vei arunca, din umeri, in praf poverile.

Primind Mantuitorul, ca Domn, in viata ta,
Vei merge cu poporul salvat prin jertfa Sa;
Vei pretui chemarea si voia Domnului,
Vei astepta plecarea spre-Mparatia Lui.